Parcul Naţional Piatra Craiului – Munţii Piatra Craiului
Despre Piatra Craiului
Aici, natura şi oamenii creează un spaţiu de convieţuire specific, Munţii Piatra Craiului fiind declaraţi Parc Naţional şi protejaţi de legile Romaniei.
Măreţia crestei dantelate a Pietrei Craiului, al cărei profil caracteristic se remarcă de la mare distanţă, este îmbogăţită şi de elementele specifice, de floră şi faună – monumente ale naturii.
În zona Pietrei Craiului se prezintă cu o personalitate deosebită garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus). Ea nu se mai găseşte în altă parte .Pe lângă garofiţa Pietrei Craiului se mai găsesc numeroase specii specifice masivelor calcaroase: floarea de colț (Leontopodium alpinum) și ghințura galbenă (Gentiana lutea), limba cerbului, feriga de piatră, clopoţeii de talie mare, muşcata de munte, nemţişorul de munte, macii galbeni. Dintre animalele care trăiesc în Piatra Craiului şi sunt ocrotite capra neagră (Rupicapra rupicapra), declarată monument al naturii, căpriorul, mistrețul, ursul carpatin, râsul, vulpea, lupul, veverița.
Masivul Piatra Craiului se deosebește geologic și geomorfologic de masivele și grupele muntoase înconjurătoare, Munții Leaota, Munții Bucegi, Munții Făgăraș și Munții Iezer-Păpușa. În timp ce aceste grupe montane sunt formate aproape exclusiv din roci cristaline, „Crai”-ul, cum este adesea alintat, este o „lamă” tăioasă și abruptă de roci metamorfice, în special roci calcaroase de vârstă jurasică, lungă de aproximativ 24 – 26 km, orientată de la sud-vest spre nord-est, și lată de aproximativ 6 – 8 km, pe direcțiile perpendiculare corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400–650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor.
Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca Piscul Baciului, având 2.237 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2.220 m), Vf. Căldării Ocolite (2.202 m) ).
Intrările în traseele turistice din zonă sunt următoarele:
Dâmbovicioara – accesul pentru partea de sud şi sud-vest a muntelui. Intrarea se face pe Drumul Naţional Piteşti-Braşov
Podul Dâmboviţei:
– Podul Dâmboviţei – Dâmbovicioara – Ciocanu – La Table – Refugiul Grind (acces cu autovehicolul , până în satul Ciocanu)
– Bruştureţ – Şaua Funduri – Marele Grohotiş sau ruta de legătură cu traseul de creastă: Bruştureţ – La Table – Refugiul Grind (acces cu autovehicolul până la Bruştureţ);
– Sătic – Garofiţa Pietrei Craiului (acces cu auto, până la barieră de la într. pe Valea Dragoslovenilor). Intrările în traseele turistice de la Cabana Garofiţa Pietrei Craiului sunt spre Marele Grohotiş şi Şaua Funduri spre Zaplaz şi de la Garofiţa Pietrei Craiului spre Şaua Tamaş – Plaiul Foii.
Zărneşti – permite accesul în partea de nord-nord-est şi nord-vest a masivului pe două rute principale de acces în parc. Una este spre Plaiul Foii (pentru partea de nord-vest) iar cealaltă prin Prăpăstiile Zarneştului-Cabana Curmătura – La Table (pentru partea de nord-est).
Bran – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti. Intrarea în traseele turistice din zonă se face pe la “Inima Reginei” spre satul Măgura.
Moeciu – Peştera – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul Moeciu (acces autovehicolul , în timpul verii până în satul Peştera). Se intră în traseele turistice spre Cabana Curmătura, Refugiul Grind, Cabana Bruştureţ.
Fundata – sat Şirnea – Accesul se face de pe Drumul Naţional Braşov-Piteşti, prin satul Şirnea. Reprezintă intrarea spre următoarele trasee turistice :
– din satul Şirnea spre La Table, Refugiul Grind şi Vârful Piscul Baciului;
– din satul Fundata spre La Table prin Curmătura Foii.
Mai multe informații:
- Cabana Cascoe – Film Scurta prezentre
- Pagina Parcul Național Piatra Craiului
- Hartă satelit
- Despre masive calcaroase din România
Reportaje
- În Piatra Craiului te simți buricul pământului, 22 Iulie 2008, Ovidiu Eftimie, Evenimentul zilei
- Piatra Craiului – Muntele florii fără seamăn, 15 aprilie 2011, Descoperă – Travel
- Un colț de Rai ascuns în Piatra Craiului, 1 septembrie 2012, Ana Bâtcă, Evenimentul zilei
