CABANA CASCOE

40RON
persoana/zi

Mausoleul Mateiaşi, Mănăstirile rupestre de la Cetăţeni şi Nămăieşti, Casa Memorială George Topârceanu

Mausoleul Eroilor din comuna Valea Mare-Pravăț, județul Argeș, cunoscut și sub numele de Mausoleul de la Mateiaș, este un monument dedicat eroilor din Războiul de Întregire Națională dintre anii 1916-1918. Este situat pe Drumul european E574 (DN 73), la 11 km de Câmpulung spre Brașov, pe Dealul Mateiaș.

Aici în zona Mateiașului, Grupul Nămăiești – condus de Generalul Traian Găiseanu – având în componență diviziile 22 și 12 Infanterie, a reușit să reziste unui inamic net superior echipat și mult mai bine pregătit, în perioada 25 septembrie/8 octombrie-10/23 noiembrie 1916. Prin luptele duse aici, a fost oprită înaintarea Puterilor centrale spre Câmpia Română, dar datorita străpungerii frontului pe Jiu soldații celor 2 divizii au primit ordin să se retragă – neinvinși – pe 16/29 noiembrie 1916, spre Târgoviște

Mănăstirea Nămăieşti

manastirea-namaiesti

Mănăstirea Nămăești este ascunsă într-o stâncă, la altitudinea de 765 m. Mănăstirea este situată într-o zonă cu străvechi urme istorice, de un pitoresc deosebit. O găsiţi aşezată la 5 km nord-est de Câmpulung. Ea este în întregime săpată în stancă de mâini necunoscute, în prima jumătate a secolului al XVI-lea.

Nu există informatii exacte privind data la care a fost întemeiata mănăstirea, dar legendele, pomenesc și numele domnitorului Negru Vodă.

Pe pereţii Mănăstirii Nămăiești se pot observa picturi murale, cu figuri de sfinţi, şterse în pridvorul sudic. Interiorul este nepictat, cu icoane atârnate pe pereţi. Aici se află icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, atribuită de tradiţie Evanghelistului Luca, înrămată în argint la 1798 şi litografiată în 1871 de Maior Papazogeu.

 

Mănăstirea rupestră de la Cetăţeni

manastirea-cetatuia-negru-voda-14

Accesul se face prin DN 73C, Curtea de Argeș – Câmpulung Muscel, spre Est până la Domnești (22 km) apoi urmând ramificaţia la stânga spre Nucșoara (Domnești – Stănești – Corbșori – Corbi, 11km)

Primele atestări ale bisericii rupestre, ca lăcaș de cult ortodox, apar la sfârșitul sec. II d. Hr. când se crede că biserica era perfect adaptată acelor vremuri de invazii. Biserica nu are nici o legătură cu exteriorul, având doar o mică ușa înspre miazănoapte, foarte bine camuflată,  prin care se intră pe burtă. Pomelnicul mănăstirii pomenește ca prim ctitor pe Basarab I Voevod dar memoria localnicilor merge cu mult înainte de acesta vorbind de un anume Harabovo Vodă din sec. XIII sau chiar Vlad Voevod, către sfârșitul sec. XI.

În biserică se păstrează părţi mari din vechea pictură: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nașterea Domnului, Intimpinarea Domnului, Învierea lui Lazăr, Botezul Domnului, Schimbarea la Faţă, Inălţarea Domnului, Arhanghelul Mihail, Sfinţii Militari, Iisus Emanuil. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, însoţite în exclusivitate de inscripţii grecești, alături de documentele istorice, permit datarea cu certitudine a ansamblului, la începutul sec. XIV, făcând din Corbii de Piatră, lăcașul cu cea mai veche pictură de la noi din ţară.

Casa Memorială George Topârceanu

casa memoriala george toparceanuCasa Memorială George Topârceanu se află în comuna Valea Mare-Pravăţ, satul Nămăești – Argeș.

George Topârceanu, a fost poetul umorului sanatos și al unei duioșii profunde și ascunse. Acesta a colindat ţara împreuna cu parinţii săi, datorită  profesiei mamei. El s-a stabilit, în cele din urmă, la Nămăești, judeţul Argeș. Pentru că aici și-a trait o bună parte din viată, și a întemeiat o familie,
casa a devenit memorială.
Casa este o construcţie specific stilului muscelean, cu demisol, etaj și pridvor în faţa, cum se poate observa la multe case de la munte.

Muzeul este format din etaj, un hol și două camere, unde se află o abundenţă de exponate originale, copii și facsimile. În hol este expus ultimul portret al poetului, cu o figură tristă, prevestitoare, precum sunt expuse și câteva volume apărute în timpul vieţii: Balade vesele și triste, Parodii originale, Migdale amare, Scrisori fără adresă (proză umoristică și pesimistă), Pirin-Planina, amintiri din prizonieratul din Bulgaria  manuscrisul romanului neterminat: Minunile Sfântului Sisoe – cartea ce i-a fost mai aproape de suflet, Balada chiriașului grăbit și altele, în diferite ediţii.

Pășind în camera din dreapta, ce conţine  mobilier din fosta cameră de lucru a poetului, găsim expuse o mulţime de documente ce descriu nu numai viaţa scriitorului, ci și o parte din laboratorul său de poet. Printre ele, versiunea iniţială a poeziei Noapte de vară, definitivată sub titlul Noapte de mai. Pe birou găsim, manuscrisul original al poemului erotic, Somnul iubitei (1911), închinat viitoarei soţii, învăţătoarea Victoria Iuga, o brunetă fermecătoare . Mai găsim  numeroase facsimi de versuri, documente privind viaţa poetului, relaţiile cu fratele vitreg, sculptorul Ion Mateescu, cu familia, cu editorii și o parte din corespondenţa sa, fotocopia cantatei Balada chiriașului grăbit – compoziţie de Gh. Radovanu. Toate acestea întregind informaţiile despre personalitatea lui George Topârceanu.

În bibliotecă și pe etajeră, se găsesc opere din clasicii literaturii universale și multe alte cărţi cu dedicaţii. Într-o vitrină au fost adunate exemplare din revistele la care George Topârceanu a colaborat: Viaţa Românească, Însemnări ieșene, Însemnări literare, Lumea umoristică etc. Nu lipsesc bastonul poetului, cutia puștii de vânătoare, fluierul la care cânta, iar pe perete, tabloul soţiei sale.

 

 

ATRACTII TURISTICE

CONTACTAŢI-NE

Folosiți formularul de mai jos.